poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-02 | |
E noapte neagră afară
Ce trist și cât de monoton In oraș e totul poleit cu ceară Pe asfalt, pe stalpii de beton. Dar dacă am curaj să-nfrunt iar frigul, Aș face o plimbare, doar așa, Să-mi amintesc de tine, mult iubitul Zburător, dragostea mea. De ce să-mi amintesc când te țin minte, De parc-ai fi aci, dar tot nu ești, E, spun prostii și le și fac, știi bine Caci, ce să fac altceva, doar te iubesc. Dar ești aici, paradoxal, feeric Și uimitor de excitant Cu ochi de noapte, chip angelic Asemănându-te c-un neant. Un neant...de mii de sentimente Ce mă invăluie ca un fum, Imi place să cred că-s pasărea phoenix, Iar tu cenușa, al meu scrum... Din care renasc de fiecare dată Când mă atingi , când mă săruți, Hai , te rog, din nou, încearcă Spre stele iar sa mă mai duci. E ca o dulce agonie, când simți că mori Dar te trezești Nu-mi dati perfuzii, eu vreau iubire Un singur doctor...al meu esti. Și când vecinii au să cheme iar salvarea Că cineva e iar nebun Nu-i asculta, nu le deschide ușa Sunt prea bătrâni, sunt eunuci. E, dac-ar ști că-n zilele noastre Noi ne iubim mai abitir ca ei Ar sta tot timpul închiși in case Și ne-ar arăta cu degetul mereu. Dar ce contează când noi doi urcăm spre stele Și tot în jur dispare instantaneu Las să se sperie de tipetele mele Eu te iubesc si am s+o fac mereu.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate