(Personajele: Romînia, regele).
În ziua de 10 mai

Scena I

O cameră largă, de un aspect trist și singuratic. Perdelele lăsate. Pe pereți portretele lui Traian și ale marilor domnitori romîni. Pe o măsuță mică bustul Daciei, înfășurat cu un voal negru. Întinsă pe o canapea de atlas albastru, Romînia pare cufundată într-o meditație profundă și dureroasă.
Afară se aud bubuituri de tun. În zorii zilei.

ROMÎNIA

Durerea soartei mele,
Sub care tristă zac,
Vai, astăzi împlinește
Un sfert, un sfert de veac!
Crescut-a-n al meu suflet
Flori negre de dureri,
Podoaba unui suflet
Lipsit de mîngîieri!
(se întrerupe, cu ochii către portretele voievozilor)
Eroi, crescuți ca brazii
Din tînărul meu sînge.
Priviți la muma voastră,
Ce suferă și plînge;
Străinul ce-i prădează
Și cinste și avere,
Azi își serbează nunta...
Iar mama voastră piere!
(își acoperă fața cu mîinile)

Scena a II-a

REGELE

(singur, în camera sa de toaletă)
Sînt douăzeci și cinci de ani
În fine!
De cînd te sfîșii, Romînie,
Pe tine!
Și n-a trecut decît un sfert
De veac,
De cînd sînt rege dintr-un biet
Prusac!
Eu i-am luat cît n-a putut
Să-mi dea,
Și tot mai mult să-i iau
Aș vrea!
Am fost german, voi fi german
Și sînt;
O, țară, vitreg mi-este al tău
Pămînt!
Dacă pe tronu-ți stau cu-așa
Plăcere,
E pentru că tu-mi ești izvor
De-avere!
De aceea toți acei ce spun
Nu mint,
Că nunta mea de astăzi e
De-argint!

Scena a III-a

REGELE – ROMÎNIA

(regele intră cu aerul vesel și curtenitor)
Iubita mea, la tine vin,
Ca raza dulce de la soare
Pe sînul alb al unui crin,
Și-ți cer cu voce arzătoare:
În brațe vino-mi, fericită,
Ca să-ți șoptesc, că ești iubită!
Și încă, iarăși să-ți pot zice
Că al tău rege e ferice!
(se apropie de ea)

ROMÎNIA

Nu te apropia, străine!
Vorba ta e o tortură,
Între mine și-ntre tine
E prăpastie de ură!
În zadar îmi spui cuvinte
Căci durerea mea reală
Nici chiar ochiul tău nu minte
Și nici inima-ți nu-nșeală!
Însă tu făcuși din mine
Un domen de exploatare
Și durerile-mi cumplite
Pentru tine-s desfătare!
Însă va veni o vreme,
Ca din țară să te-arunce
Fiii mei iubiți și sinceri.
Nunta mea va fi atunce!

1891