Cu aripile frânte-n zbor
Eu ma înalt spre tine
Si gândurile rau ma dor
De nu mai vad-nainte .


Un cer de-un rosu aramiu
Mi-a întunecat privirea
Si crivatul cel argintiu
Mi-a înghetat simtirea .


De vii , iar , si-n asta seara
Iubirea mea eu am sa-ti dau
Si-n veci n-o voi lasa sa moara
Cât timp eu lânga tine stau .


Si ale tale mâini de portelan
Îndreapta-ti catre mine
Atinge-ma aici pe-un ram
Sa ma simt iarasi vie .


Fiorii ochilor tai reci
Strecoara-i tu în mine
Priveste-ma asa în veci
Si ramâi lânga mine .


Sarutul tau cu buze moi
Striveasca-mi a mea masca
Si fluturi mii curgând siroi
În fata sa-mi roseasca .


Spre mine îndreapta-ti chipul
Si bratul ridica-l spre cerul de sclipiri
Vrajeste-ma , si lasa-ti gândul
Sa-mi tulbure-n priviri .


Scânteie de lumina
În urma ta strecori
Si zborul tau feeric
Se-nalta catre nori .



"-În noaptea asta clara
Iubite , eu , te chem!
Sa vii ca-n alta seara
Calare pe un ren !"


"-As mai veni o data
În brate sa ma strângi
Dar inima-mi e moarta
Si iar te fac sa plângi .


As stralucii în drum ,
Sa-aud al tau suspin
M-as transforma în scrum
Pentru un dulce chin !


Si parul tau balai
În mâini eu sa-l mai tin
Si gustul tau de rai
Pe buze sa-l mai simt .


Si trupul tau frumos
Sa-l mai privesc as vrea
Sa simt în mâini caldura
Ce-n pieptul tau crestea .


De te ating usor,
Si sufletu-ti tresalta !
Sa-mi dai si tu fiori
Ca inima sa-mi bata !"


"-Iubitul meu , cel rece ,
Hai ,vino , ce mai stai ?
Iubirea-mi o sa plece
Cu cel din urma grai ..."


"-Te rog , nu te grabii !
Asteapta înc-o noapte
Iar , mâine , voi venii
Sa-ti spun câteva soapte


Îti voi sufla un gând
Sa te-ncununi cu stele
Te voi lasa visând
Si vom pluti spre ele !"


"-Hai , vino , iubitul meu , cel sfânt
Cu dragostea-ti înflacarata
În brate iar sa te mai stâng
Si inima-mi din nou tresalta !"



Din cer un nor s-a desfacut
Si a-nceput subit sa ploua
Si ca un fulger el s-a pogorât
Întru-n cristal de roua .


Cu aripi din scântei de foc
Pluteste el pe valuri
Si zgomotos îsi face loc
S-ajunga peste maluri .


Lumini si umbre se ascud
Pe fata-i obosita
E-aproape mort el pe pamânt
Dar gându-i la iubita .


Si pe nisip întins cum sta
Simtii a ei chemare
Un pas facu în urma sa
Si se-avânta spre mare .


Sub apa limpede intra
Spre-adânca ei valoare
Si chip de om el îsi lua
Si-o mantie-orbitoare .


Si din adâncul infinit
Razboinic izbucneste
Cu flacari siroind pe el
Spre ea , acum porneste .


Si drumu-i pare-atât de scurt
Spre ea , el când se duce
Si zboara-ncet sperând
Ca ea sa nu se culce .


Si intra-acum pe geamul ei
Vazându-se-n oglinda
Un fulger scurt si doar scântei
Pierzându-se spre tinda .



Si violent se întrista
Simtind a lui pieire
Dar , însa ,totusi ezita
Vazând a ei sclipire .


Dormea usor , senin
În patul cu dantele
Si dorul ei , ca un suspin
Adie prin perdele .


Se-apleca usor spre capul ei
Si sarutând-o-ncet îi spune
"-Iubito , de-astazi ochii tai
Mereu mi-i vei supune !


Tu esti de-acum pe veci a mea
Mereu ma vei iubi pe mine
Din inima toata dragostea
Spre fulger vei da sa vina !"


Si cum cu ochii-nchisi , dormea
Deodata se trezeste
Si-l vede iar în fata sa
Cum chipul îi zâmbeste .


"-Oh , esti aici , iubitul meu ,
Parca te-astept de-o viata !
De n-ai fi venit asa de greu
Caci trupu-mi-ncet îngheata !


Vino , sa te ating balai
Pe trupul tau de cer
Aici o clipa sa mai stai
Atâta eu îti cer !"



"-Vreau prin iubire sa ne contopim
Sa te simt iar în mine
Si-n visul meu sa ne iubim
Din noapte pâna mâine !"


Si trece noaptea , zorii se ridica
O aripa i-atinge-o raza de lumina
Trezindu-se în patru se despica
De-a lungul celor patru zari


De-acolo sus el o priveste
Si-o mângâiecu-al sau surâs
Într-un târziu ea se trezeste
Privirea si-o îndreapta-n sus .


Îl simtea în departari amare
Caci calea catre el e lunga
Si sufletul acum o doare
Simtind un junghi în partea stânga .


Iubirea lor atât de patimasa
O noapte a tinut , si-atât
A fost o clipa de-altadata
Un simplu vis a fost si-atât .


El o uita , pentru o vreme
Caci timpul lui e infinit
Si nu stiu câta durere
În suflet i-a întiparit .


Trecu o zi , trecura zeci
Si ei nu se-ntâlnira
În cer cu razele lui reci
Cu greu acum respira .


Speranta-i creste-n suflet
Ca un adânc apasator
Aminte-si aduce-n treacat
De ea cu-n dulce dor


"- În seara ce-o sa vina
Iubit-o ma cobor
Pe norul de furtuna
Cu blândul meu amor


Te-oi strânge iar în brate
Sa-mi spui cum ma iubesti
Iar voi vorbi în soapte
Stravechile-mi povesti


Si trupul tau subtire
Sub trupul meu va fi
Ne vom iubi-nestire
Pâna-n zori de zi


De sufletul ti-e dulce
Spre tine ma avânt
Cu mine voi aduce
Acest din urma gând


O viata lânga tine
O viata pe pamânt
Vreau în ziua cea de mâine
Cu-aceasta sa te-ncânt


Mereu de-acum la infinit
Noi doi iar sa mai fim
Si luni întregi sa ne iubim
Din zori si pâna-n asfintit ."


Spre ea , el zborul si-l îndreapta
Si casa îi apare-n gând
O vede-acolo cum asteapta
Si parca o aude suav cântând


Ajunge-asa de obosit în tinda
Cu aripile-acum doar scrum
Se uita iarasi în oglinda
Se vede-un tânar ca prin fum


Imaginea acum e clara
E 'nalt , frumos , cu par balai
Si mâna ei , el vrea s-o ceara
Cu gura lui rupta din rai


Grabindu-se intra-n odaie
La fel , acum , ca altadata
Pe patul cu dantele vede-o foaie
De mult de ea lasata


O ia în mâna si-o miroase
E-aroma mâinii ei ... asa de fina
Cuvintele ce-s scrise-s dureroase
Si din greu acum suspina


Pe drumul înspre casa ei
Ea sufletul si-a îngropat
Nu mai credea de mult în zmei
Si totusi ea nu l-a uitat


În anii ce trecura
Cu dragostea uitata
Acum deja matura
Nu mai spera vreodata


Pe geamul larg deschis
El marea o admira
Departe însa-ntr-un abis
Zareste o lumina


Porneste într-acolo agitat
Dar drumul e atât de lung
Si simte-acum acel oftat
Cum creierii-i strapung


O lumânare arde-n felinar
Si-o cruce-i lânga groapa
Pe care e ceva semnat
Cu litere de-o schioapa


A lui dulce iubita
Acolo-i îngropata
Si vocea ei slabita
Durerea i-o arata


"-Desi tu nu m-ai iubit atunci
Eu te-am crezut sa stii
Si-n suflet durerile adânci
Le port în nopti târzii


Rasplata pentru suferinta mea
E viata ce o vei trai acum
Si cât de aspra va fi ea
Te va preface-n scrum ! "


Spre mare nemiscat el sta
Cu lacrimi negre-n suflet
Si-n linistea asa , albastra
El naste doar un urlet


Cu inima îndurerata
În fiecare noapte vine
Iubirea acum ei îi arata
Simtindu-se mai bine


Singuratatea lui apasatoare
În fiecare zi-l ucide
Si marea cea ascultatoare
Destinul i-l decide


Din cer s-a pogorât
Pentru a fi un muritor
Si în adânc s-a coborât
S-ascunda al sau dor


El se nascu în cer
Acum ... trai si-aici
Se cufunda în mare
Pentru-a murii pe veci .