poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-14 | | Înscris în bibliotecă de Radu Monica Delia
Să nu-ți faci chip cioplit din mine
și nici să nu te-nchini sub fum înalt. Frumusețea mea de bronz păgân rămâne un idol pentru cerul celălalt. Săruturile îndelung schimbate să-ți înflorească azi altundeva, cu alte cântece-n vecinătate, cu alte tâlcuri în tăcerea ta. Plăcerile ca luntrile vopsite și-au șters de ape botul lor rotund, iar clipa amintirii fericite e doar o scoica de sidef pe prund. Să nu-ți faci chip cioplit din amintire și nici la jaruri vechi sa nu adăști. Consolatoare, o vopsea subțire aplică gândurilor alte măști. Desprinde luntrea de la țărm și du-te. Precum se pierd în ceruri meteori, se stinge-n golful dragostei pierdute amarul sfânt, gustat de-atâtea ori. Lăsându-mă uitat, tu mă ucide cu fiecare vâslă, ca pe furi. O trestie de suferinți lichide să cânte-n deltă spumegând, la guri. Dar sus, lângă izvoare vechi, sub stele, cum nu dai jertfă unor zei străini, să nu jertfești nimic absenței mele și nici frumuseții ei să nu te-nchini. Ci pierde-mă în casă, printre lucruri: să putrezească bronzul vânzător. Iar tu, neauzindu-l, să te bucuri că-n pragul altei lumi chiar zeii mor.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate