poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-06 | |
A venit viața peste mine, iar eu mi-aș dori să pogoare zeul ca să mă facă un copac – acela care se ascunde între gândurile mele cu crengi fluidificate.
Ne-am revăzut azi. Ne-am despărțit de șase ore și un an. Ne-am privit de departe. Miop. Vineri. Cam de la un metru. Ne-am zâmbit în cercuri. M-a invitat la cafenea. Ca altă dată, eu am vorbit mereu fără a-mi conștientiza spusele sub cerul vioriu ironizând sentimental oamenii din stradă pe care-i vedeam pe fereastră; el și-a înșirat invizibil diegeza absentă, decadentă sub un pantof diluvian. Am fi putut face dragoste. Ei s-au aruncat sub copacul cu vultur, s-au zbătut-pești, s-au retopit conjunctiv unii spre ceilalți și n-au mai reînviat și atât. Din greșeala cosmicului prelucrat, m-am întâlnit azi cu fosta lui amantă. Două negrese uitate, una mai albă, una mai neagră - ce diferite irevocabil eram una față de alta. Pe mine mă durea nodul hieroglifei și o oaie miraculoasă. Pe ea nu o durea. Am ieșit împreună. Am zâmbit adâncit. Eu rea de iarbă, de anotimp. Ea prea senină. Miop-dezordonat-dar-vorace-.-am-fi-putut-face-dragoste Caii visează pătrat peste cai la un nu știu ce cu prepuțuri agățate în formol și cu feministe pur și simplu
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate