Îți șterg privirea din lacrimile mele,
Pașind amare umbre în calea mea de piatră
Și-nchid ferestre-n ziduri și să tacă
A nopților păreri ce curg prea grele.

În gânduri îmi crestez surâs și alinare
Poveri ce mă cuprind golindu-mă de mine
Smulg aripi din lut să le înalț spre zare
Clădind bucăți de umbră pe clipe în ruine.

Au adormit păreri de rău pe pleoape
Și s-au visat din stropii de furtună
Cum înfloresc fiori de gheață
Din zări de taină ce le-adună.

Și stau... marețe-n trupuri firave de flori
Parfumul alintărilor pe-un bilețel de toamnă
Uscându-se lumina din palide culori
Și strălucire-n visuri e trupul tău de doamnă

Dacă adevărul ți-ar oglindi chipul
Te-aș minți în atingeri...
Până aș dezgoli lumina ce-ți alinta frumoasa făptură
Apoi, în cele mai tăcute grăiri ți-aș cânta suspinul...