|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
 |
|
|
|
|
||
|
|
         
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ am învățat să supraviețuiesc și așa 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-01 | |
te presupui gigant
Te porți ca un personaj agresat de propria-ți conștiință. când stai pe scaunul rotativ crești în fața calculatorului te presupui gigant... ia o batistă și fă-i noduri! Eu nu scriu poeme de dragoste, îmi zici... uitând chiromanția tălpii ființei pe care ai adorat-o, spălând-o în lacrimi. Te minți și mă minți! Franjuri la o perdea mototolită. Porție de bine pe care o îngurgitezi numai să mă arunci pe mine în siropuri inventate. Te lepezi prea usor de chiromanția vieții. o refuzi ca pe o sarmală în foi de viță, verde închis cu filigran de sevă adâncită, îmbătrânită. zgrumțuri fărămițate româno-ebraică, silabe amestecate. detest crocodilii cu fețe umane. Degustă-mi vinul aromat de lacrimi. Savoarea-ți va rămăne întiparită Tocmai acum Într-o anumită zi... când Marea Moartă-i e încă caldă, în mijloc de toamnă. Atingera... Fața ta nu e fructul pe care mi l-am dorit. E atât de aspră.necatifletată muză. De plinul lucrurilor spuse mi-e frică De carcera în care zac închisă de cuvântul prietenie. Poemul e pruncul născut de cea care poate da viață. Rezervele de care vorbeam Nenăscutul meu e în mine, pârguiește Chiar dacă tu Vei fi o fărâmă din visul uitat în acea dimineață de noembrie. Scrisoare filigranată să-mi rașchetez iarba sărutului. trebuie să-ți scriu cu degetele pierdute ale cuvântului. virtual există, mai comunică cu tine. scriu în locul meu, mă sufocă cu înțelesuri la ora matinală dându-mi soluții, expediind la "prima mână" scrisori filigranate de flacăra chibritului. trebuie să le dezinventez să le monopolizez să mă asculte degetele astea perfide, ce-mi prelungesc agonia scrisului, parcă cu ciuda poetului căzut în groapa cu lei. se cațără să mai prindă colțuri de perete abrupt. pentru tine oricum ce ele scriu n-au sensul profund al dezrădăcinării. bastardul ce-mi vizitează somnul aruncându-mă de pe patul memoriei. poemul e indecis precum fulgul rămânerii cu tine. să discern apropierea, ghem de amintiri ce se deapănă amețit de mișcare. Așteptându-ți fructul dacă ai ține la mine cum eu înmuguresc asteptându-ți fructul legănat de vântul rebel, stropit cu roua dimineții dacă tu ai înțelege nevirtualul din păstrarea cuvântului dacă migala sufletească ți-ar scoate ochii minții să mă rogi să fiu să mă rogi să te mângii să mă cuvânți înaintea atingerii dacă... rostul trecerii vremii și-ar îndeplini misiunea. Poem cu picioarele desculțe odată cineva m-a dorit cu ardoare distanța, curbura spațiului nu l-a împiedicat să-și închipuie inima mea albastră ca un fruct neoferit, necitat de eclipsele omenești, doar mângâindu-mă în cuvinte. cântarea cântărilor de rodie gustând mi-am închipuit stâncile roșii ca niște soldați la poarta dragostei. mai târziu el nu și-a recunoscut cuvintele sale. le-a respins... le-a scurtat. le-a pierdut printre mormane de cuvinte alungate. a dat vina pe astre, pe mine... pe moarte. i-am iertat regretul de a mă dori. poate calmul poetei i s-a scurs printre degete ca nisipul în clepsidra fetei morgane Bolero de Ravel măcinat prin mașina de tocat, caravane înghițite de furtunile de nisip ale memoriei. nimic de repetat. armonia e concepută ca o floare de cactus. dorința e ca o floare de cactus ține numai o zi bianca marcovici apărut o variantă la (galeria agora,luna noembrie, 2005 portal liternet)
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| |||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | | |||||||
| |||||||||
Texte Recomandate
|
