poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-11-17 | | Înscris în bibliotecă de Alexandru Gheție
Din umbra învelită cu vată
pomii în larg au de sticlă câte-o cravată. Tot mereu gloria, nu știu cine, pe depărtări și zăpezi vag se aude că vine. N-am la îndemână-un ochian dar după mersul care cutează treapta pe claviaturi la dreapta trebuie să fie neapărat un pian. E însă 13 din luna Februarie, domnule Vladimir Streinu, nașterea mea când m-a salutat Luna roșie cum e rubinu' și de-atunci am rămas ca vântul prin păduri despuiate numai glas. Mult vorbăreț strig, scriu, oricum; deopotrivă femeia cu pisica înșală, durata noastră este o îndoială, căci noi suntem cenușe puțină și mult fum. Cu inima de cretă dau îndemn și unde bat în locuri părăsite lasă viitorimii semn. Până totul ajunge o colină, cerul cu găuri de site presară pe dânsa făină. Deci mâine, mâine dintr-o pâine voi crește și-mi voi asculta trilul prin flora care astăzi dospește. În scorburi mierea a înghețat cu cea din urmă rouă, mă îndoiesc dacă se-ntoarce ora când Soarele sclipește ca o potcoavă nouă. Mi-aduc vocea să șterg numele ce mi l-am scris pe pământ, Februarie e numele meu întreg, un cântec subțire, un vânt.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate