| poezii v3 | Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|  |  |  |  |  | ||
|   |                     | |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|  |  | |||||
|  | ||||||
| 
		  agonia  
 
■ să fii bine, copilul meu   
 Romanian Spell-Checker  Contact | 
 - - - 
      - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  2002-04-06 | | 
Nuc verde-nchis, lucios, È™i-aducător de moarte iÈ›i aminteÈ™ti când sub umbra-È›i eu răsfoiam o carte; Am pus-o la păstrare în scorbura din trunchi dar n-am putut s-o iau de tăietori mănunchi. Erai prea bătrân voinice, È™i prin dreptul tău vroiau să sape È™anÈ›, că drumul era rău. Stăteai tăcut È™i mut în margine de sat, uu am È™tiut că niciodată de ei nu È›i-a păsat. Stam pitit dupa un frate de-al tău mai tânar si am plâns când È›i-au retezat mâna din umăr, Cei cu toporul dădeau roate, dacă vreun deget a scăpat dar tu erai de membre ros, pe viață mutilat. Si se înserase, stâlp erai, tu copac bătrân si nu È™tiam sub ce să stau È™i gândurile să-i spun. A doua zi de dimineață, în gleznă o lovitură tu ai cazut peste un gard È™i pielea mă ustură. Acum lipit de sobă stau, afar’ e iarnă grea, bunicul nu pricepe nepotul, de ce nu vrea alt lemn spart să aducă È™i focul să ațâțe pentru ca el odorul, s-adoarmă în tors de mâțe. si fără ca să È™tie, îi pică o lacrimă pe carte nuc verde-nchis, lucios, È™i-aducător de moarte. 
 | ||||||||
|  |  |  |  |  |  |  | |||
|  | |||||||||
|  | Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. |  | |||||||
|  | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate