poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2002-03-07 | |
Prometeu
Byron Titan ai carui ochi nemuritori Se pierd in suferinta muritoare, Vazuti in realitatea lor Ca semn divin si de candoare; Care a fost rasplata agonii tale ? O suferinta muta si mult prea arzatoare. Tu piatra, vulture si viata'nlantuita Toti cei mandri feresc sa vada durerea infinta Agonii ce nu le vad si le ascund, Durerea sufocanta si glasul ei profund. Acel grai ce se aude doar in singuratate Facand gelos si cerul in abisala noapte, Ar trebui sa fie ascultat Pana ce zgomotul difuz de spatiu e'necat. Titan blestemat de soarta sa te zbati In suferinta si vointa celor luminati, Pe care nici tortura n'o poate stapani; Nici Raiul cu a sa lege, Si nici destinul cel tiran si fara de caldura Calauzit de sentimentul nelipsit de ura. Si ce cladeste o face din placere Dar tot la fel distruge lasandu'ne'n tacere. Ai refuzat sa mori plin de senenitate Blestemat de darul numit eternitate Tot ce'a ramas esti tu si durerea ta din soapte.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate