pe cand este miezul noptii
si bate clopotul de-arama,
sufletul meu, la poarta vietii,
cu tanguire te cheama.

Luna, singura-mi amica,
imi spune ca e-n zadar,
te-ai ascuns in lumea mica
fara gand sa te-ntorci iar.

dar inca mai am credinta
ca-ntr-o zi vei reveni,
indeplinind a mea dorinta
de-a te mai iubi o zi.