am crezut că pot umple găurile sufletului
cu bucăți din femeile ce-și pierd parfumul
pe străzile fără copii au mai bătut clopotele odată
și-atunci mi-am îngropat brațele până la coate
te caut
cine să-mi creadă dorinta?
ele doar răsucesc monezile în buzunarele avide după bogății

mi-a fost ursit să te-alerg desculț
rătăcind cei doi poli în tonomatul de cafea
în aroma ei ești mai caldă

unde mă doare capul pământul e moale
am găsit doar oasele celor ce au murit fără să iubească
tu ai murit sau te-am născut a doua oară
iar eu rătăcesc pe trupurile femeilor
îmi caută prin buzunare

ar fi bine să schimb locul
sau mai bine...
să-mi schimb timpul
să mă trezesc întins pe-o roată fiindcă am iubit și trupul

îmi place să te visez când dormi
când faci cafeaua
când mă iubești
și mai ales când mă cerți
îmi umplu sufletul cu tine și iar rătăcesc