nesilită și de voie ești îngerul meu
niciodată pe sfat nu-mi iei mai mult de-un leu
și acela, îmi spui, îl dai de pomană
unui suflet pierit de biată orfană.

„de ce un bănuț, de ce mi-l dai mie?”
copila te-ntreabă, uimită și pustie.
„găsește-ți un înger și dă-i-l pe-un sfat.
e bănuțul ce îngerul meu mi l-a dat.”