poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-23 | | Înscris în bibliotecă de Bejliu Anne-Marie S'au pus la sfat mestecenii de aur In lunca trândăvită, dela drum. Și' n zbor mâhnit plutește câte-un graur Ce după nimeni nu regretă- acum. Ce-ar regreta? Toți sunt drumeți prin lume, Trec, intră'n case și iar calea-și fac... Doar cânepa-i mai cheamă'ncet pe nume, C'o lună largă peste-un vânăt lac. Stau singur pe câmpia dimineții, Trec graurii spre zarea unui rost, Sunt plin de amintirea tinereții Dar nu regret nimic din câte-au fost. Nu-mi pare rău de anii ce-adormiră, Nici rău nu-mi pare că nu-i pot trezi. Arzând scorușul flacăra-și resfiră Dar nici un suflet nu poate' ncălzi. Arzând scorușul nu se mistuiește, Nu piere iarba ruginind mereu. Cum frunzele copacul risipește, Cuvinte triste risipesc și eu. Și dacă vântul vremii pe coclaur Le-o spulbera, cu mine, către vis, Spuneți așa... că lumea mea de aur Cu glas iubit aceasta mi-a prezis.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate