Pe cer stins luna de-o zăresc,

La un nor mă așez, să mă gândesc,

Luminile-n Dunăre magie, lin sclipesc

Cel mai greu e, singur; să le împărtășesc,


Cumva al meu suflet împăiez
Aș vrea acest apus să-l savurez
Cum când, te făceam să levitezi,
Te resemnai, la pieptu-mi să visezi;


Acum nu pot decât singur să aliniez

Gânduri așa imposibile sintetizez

Al tău-ți zâmbet mi-l recreez

Cumva ușor încă îl pictez,


Cum în el, sufletu-mbăiam precar,
Puteam cu o privire să vibrez cezar,
Acum rămas a doar umbra în zadar;
A unui zâmbet, ce-i acum amar ...


26. August 2025 - Faleza Dunării Galați