gust bucuria nopții dulce ca o stafidă,
mi-a oferit-o vremea la început de an,
mi-a generat și o speranță silfidă,
care derulează pe al minții ecran.

în lucrurile simple liniștea îmi găsesc,
cu poezia stelelor mă înveselesc,
fac din nesomn o poveste spumoasă,
în miez să aibă o esență frumoasă.

noaptea mea e înstelată mult o admir,
frigul nu mă pătrunde prin halatul de cașmir,
Luna mă veghează Mamă ancestrală,
îi simt pe deplin dragostea siderală.

mă consolez cu lumina ei blândă,
mă hrănește atunci când sunt flămândă.