poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 32 .



Villajoyosa
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [armaghedon ]

2025-12-18  |     | 





Villajoyosa, oraș-vertebră,
cu o coastă sprijinită pe mare,
îți palpezi zidurile ca un animal trezit brusc
dintr-un somn salin și electric.
Venele tale de asfalt cald se varsă în țărm,
unde valurile vin mereu cu aceeași întrebare:
unde se termină orașul și unde începe lumea?

Clădirile tale nu stau,
ci respiră:
își deschid ferestrele ca niște branhii
în aerul înțepător al dimineților marine,
dând drumul unui vânt
care știe și să ardă,
și să mângâie sarea.

Numele tău – tatuaj viu –
se mișcă odată cu fluxul,
căci tu, Villajoyosa.
ești orașul în care marea nu stă la margine,
ci înaintează în fiecare om,
îi spală gândurile,
le dă luciul acela nou, luciul de început.

Uneori ești furtună verticală,
alteori ești râu care curge în sus,
împotriva gravitației cuminți
și a celor care se tem
că imposibilul ar putea deveni o lege urbană.
Pe străzile tale, fiecare pas
e o revoltă tandră,
o zgârietură în manualul vechi al lumii.

Realitatea se îndoiește singură de sine
și se re-scrie la fiecare colț,
ca un manuscris fierbinte,
scos dintr-un visător care nu acceptă limite.
Iar tu, Villajoyosa, oraș al hiper-respirației,
te apleci peste noi
ca o undă,
ca o tresărire lichidă,
și ne intri în iris, în sânge, în somn.

Dacă într-o zi universul va învăța din nou
cum să renască,
o va face după chipul tău:
cu ferestre care clipesc,
cu asfalt care tresare,
cu oameni sculptați din sare și neliniște,
într-o lume care refuză
să mai doarmă vreodată.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!