|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ ANTOINE sau despre iubire È™i alte aplicaÈ›ii
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-11-04 | |
,,Puiul de căprioară și cățeaua" de Virginia Stanciu
Pe o pășune, la munte, Într-o turmă cu oi multe, O cățea ajunsă mamă Alăpta fără de teamă. Trei căței, cu răbdare, Ne-gândind că mai apare Unul mare cât un miel, Rămas singur-singurel, Întrebând-o pe cățea: — Mă poți oare alăpta? Întâmplarea-i totuși rară, Că-i un pui de căprioară! Iar cățeaua, bucuroasă, L-a primit rapid la masă! Și, cum e mamă duioasă, I-a dat lapte să mai crească. Iară apoi, chiar de-i orfană, Cu pielea lucind din hrană, A ajuns deodată mare De mergeau și la plimbare! Cățeii, căci o îndrăgeau, După ea toți alergau. Dar ea, știind ce urmează Că o vor cu ei la pază, S-a mutat iute-n pădure, După rude, în căutare. Dar, în timp, îi revenea Dorul de mamă, de-o mâna, Și cățeaua, dând din coadă, Lătra că a venit s-o vadă. Căprioara o tot privea, Și din ochi parcă-i vorbea, Lăsând capul s-o atingă Încă o dată s-o mai lingă! Foarte rar, dar se-ntâmplă: Binele, când nu se uită!
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate