|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
|
|
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
|
agonia ![]()
■ Dragostea din blocul de alături
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-10-27 | |
,,Calul și dulăul" de Virginia Stanciu
Un cal și un dulău odată, Vorbeau și ei în ogradă. Calul, fiind foarte supărat, Dulăului i s-a confesat: - Zilnic trebuie să le fac pe plac, Să car întruna orice fleac. Și fără libertate e greu, Că stau înhămat mereu. Tu nu ai viața mea, Că ești lăsat liber întruna. Dulăul, lătrând, l-a contrazis: - Nu știi la câte sunt supus. Eu am program strict stabilit, Să stau de pază fără să fiu zărit, Că dacă intră careva în curte, Stăpânul mă bate când mă prinde Și am necazuri mari cu o vulpe, Ce vine mereu și se ascunde. Oricum, zise calul liniștit, Nici viața mea nu este de dorit Că toată ziulica stau în picioare, Biciuit să merg mai tare Și mă gândesc, cum să fac Căruță după mine, să n-o mai trag. Așa că am să plec în lume, Ca o vacanță, îmi va prinde bine. Dulăul s-a mirat: - Ție îți arde de plimbat? Și fân, cine îţi va da, Că ești învățat să primeşti raţia? Calul i-a răspuns nepăsător: - Am să mă descurc și fără ajutor. Dulăul foarte înțelept i-a întors vorba: - Nu te grăbi, că nu-ți schimbi soarta. E scris în stele de demult, Viața fiecăruia pe pământ. Și noi așa vom fi mereu, Doar slugi, chiar de ne este greu. Tu tragi în ham, eu latru ham Și așa trăim din an în an. Ascultă-mă și ține minte, Paște iarba ce o cunoști cuminte.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate