Peste umbra pomilor înfloriți
Din coroane interioare împodobită
M-am așezat și am privit
Ca mireasa nuntită.

Și am așteptat să îmi încolțească
Căderi din care să mă dezgolesc.

În întinderea lujerilor părea că sunt
O corabie ancorată în port.

Aici, din ochi, ca stelelor
Îmi creștea privirea înnoptată.

Umbra ei, învăluită în Soare,
Își întindea fructul din sâmbur.

În fire de paing Luna sta atârnată
Și mustea umbrită de vis
Precum un mugur.

ÃŽmpletite din zboruri de fluturi,
Pe frunte, asemenea cerbilor,
Îmi încolțeau din carne
Coarne de struguri.