poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 53 .



Toamna care se preface că vine
poezie [ ]
Unele anotimpuri nu lipsesc, ci doar se ascund în absența noastră

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [katherina keller ]

2025-09-26  |     | 



toamna a ratat autobuzul 23,
șoferul a închis ușa și a zis că n-are rost să aștepte.
de-atunci merg prin oraș cu sacoșa goală,
ca o pensionară care caută reduceri la magazine fantomă.

plopii stau verzi, încăpățânați ca vecinii mei
care nu recunosc că au datorii la întreținere.
frunzele n-au chef să cadă-
sunt ca tinerii ce nu pleacă din casa părinților.
pe trotuar miroase a vară stricată,
a pepene ros până la coajă și lăsat să putrezească.

în gară, ceasul scuipă minute în gol.
un tip vinde frunze de plastic,
doi lei bucata, trei la ofertă,
și lumea cumpără-
le pune în vază, să pară că trăiește un anotimp.
eu iau una și-o bag în buzunar,
dar foșnește ca o bancnotă falsă.

oamenii au început să facă festivaluri de toamnă:
prăjesc porumb congelat,
desenează ploaie pe asfalt cu cretă colorată,
și pun muzică tristă, să se înmoaie aerul-
dar aerul rămâne rigid, ca un frigider ruginit.
toamna stă după colț,
fumează țigări ieftine și râde de noi.
și-atunci înțeleg:
toamna nu mai vine ca o doamnă serioasă cu rochie ruginită,
vine ca un amant leneș care mă sună la trei dimineața,
îmi spune „sunt pe drum”
și-apoi adoarme la alta în brațe.

eu tot aștept toamna.
cu mâinile goale,
cu sacoșa goală,
cu buzunarul gol.
și poate într-o zi, când nu voi mai vrea nimic,
o să apară din senin,
să-mi spună: „uite, ți-am adus o frunză.”

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!