Atingerea, o muzică-a vederii
A trupurilor noastre pe-ntuneric
Călăuzește umbra-n miezul sferic
De-al cărui adevăr spre veci mă sperii.

O cucuvea-i veghind ca-n nas de cleric
Dar de minciună se iveau imperii
Eu bidiviul glasului îl perii
Spre a străbate ce-a rămas feeric.

Pe mine că se năruie coșmarul
Ce-i fără jertfă-având clădiți pereți
Chiar dacă Dumnezeu îmi e zidarul.

Tu cauți de iubire să mă-nveți
Dar mult am dat a soartă rea cu zarul
Sub zodie de taine-n cai înceți.