ia-mă birjar cu geantă frigorifică

şi du-mă-n noapte. cât mai departe

de locul mortului. iau şezământ,

prefer bancheta spate, dar rigoarea

nu-mi dă pace. ziceam că mă cheamă

marea la ea, ronald red schmidt,

şi nu mai bagi avariile decât pe plajă,

pe bancheta din spate se face o scopolamină

şi verific cum stau cu... îmi vine să te pup,

ai proasta inspirație să îngâni

pe once he killed a man with a guitar string,

numai că nu mă voi da de gol, coarda e

ok, de fapt totul e ok, neamțul pervers

alzheimer doarme, încă îmi amintesc

dreapta mea identitate, drum lung

sinuos, întunericul ca o greutate adițională

la încheieturi face rabla să înainteze greu

prin noapte, unde mai pui că e şi ceață,

nemesisul gazului care amenință să te facă

om

sunt dexter morgan, recunosc, am identificat

poetul cu geantă frigorifică, ascunzându-şi

Identitatea după aceea a unui livrator de mâncare,

să începem! unul dintre noi

va ajunge primul la zihuatanejo

dar te mint frumos, vreau să mă mai joc

cu tine. hai să băgăm o poezică în care

primele versuri să înceapă cu P

şi să nu fie despre condiția ta,

despre nedreptățile la care este supus

un loser şi mai ales nu despre penetrări

ratate sau reuÅŸite sau despre boaÅŸele

tale pline de condamnări la viață.

deja mi-am adjudecat prima probă

două mâțe negre ți-au tăiat calea. proba

numărul doi este despre cum concepi

o salată de crenwurşti când nu ai

la dispoziție decât o pereche de chiloți

cu rățuşte.