Am îmbătrânit asemenea ceasului atârnat
de cuiul intrat în
peretele scorojit din
casa bunicii
cu toată puterea
rămasă în mine
mă trag
înspre umbra lăsată
de ultima rază a soarelui
ascuns și el
printre nori
de parcă
ne-am juca de-a ascunselea
adevărat e doar un joc
în care zi de zi
mă cațăr pe câte o speranță
și cerșesc
câte o firimitură
din ziua de mâine

nici nu-mi doresc mai mult