cu săbii de flăcări arhangheli păzesc
livada ce pentru sine rodește
Adam lângă Eva spinii zdrobește
plătind din plin primul păcat omenesc

când umbra pe câmpii noaptea zidește
pe piatra de sub un stejar poposesc
cu brațe vânjoase se înlănțuiesc
și gustul de măr în trupuri sporește

o viață nouă le curge prin vene
sub tălpi iarba devine de catifea
prin nori vântul murmură cantilene

și apa nectar divin li se părea
să ne unim Ova gene cu gene
și-o singură torță să fim dintr-o stea