poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Temeri sclifosite ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-05-09 | |
post-coitum
abia aștept să văd cairo sub clar de lună cînd pașii tăi coboară trepte clapele unui pian uriaș și acel vibrato spune că nu mai alergăm nicăieri că lumea e într-un post-coitum cu lumea de ieri și din covoare începe să crească iarbă miroase a ceai și a deșert, miroase a pînze albe și pielea ta face stelele să strălucească mai tare, mai tare, pînă pocnesc nu am fost niciodată în egipt dar îl văd în ochii tăi, un alt post-coitum în care pisicile ating luna cînd își ridică, pline de ifose, coada humphrey bogart spune replica lui celebră iar eu încasez un glonte pentru tine și numesc asta iubire, fumez o țigară și încerc să ard și eu cu ea ca biblioteca din alexandria, să îți fac loc pentru un dans în creier un dans în piața tahrir, un dans în vîrful piramidei un dans goală pe nisip așteptînd dunele să vină spre tine cum ți-ai alege un val de nisip și o noapte de dragoste sub luna plină care stă să cadă peste noi ca o amorțeală, un hașiș la o cîntare cu ceai karkade mîna ta îngropată în a mea, gura ta îngropată în a mea amîndoi în delta cea mai pură a ființei tale, pînă noaptea se sinucide nervos în miezul zilei te-am invadat pe tine de parcă aș fi cucerit lumea, universul, legile fizicii și pe dumnezeu deșertul s-a născut sub coapsele tale fierbini, la fel apocalipsa dimineața îți fluturi chiloții ca pe un steag alb și mă inviți la o cafea amară am fost împreună în cairo, în levant, în magreb, zîmbești și îmi spui nu mai sunt vie, cei vii nu știu decît viața, eu știu totul acum muezinii au cîntat o altă religie, de parcă ne-ar fi ascultat inimile au cîntat de parcă atunci cînd ai gemut ai fi rupt pagini din cartea sfîntă și am fost de acord amîndoi că iubirea nu mai e iubire e supraviețuire.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate