Soarele își arată fața,
Încălzind totul afară,
Alungând gerul și iarna,
Pentru un timp din calea noastră.

Răsar timizi și ghioceii,
Cu frică ca să nu înghețe
În vreo noapte mai geroasă,
Ce-ar putea ca să mai fie.

Un șoricel scoate căpsorul
Din ascunzișul său de iarnă,
Contemplând cum o să fie
Prima zi de primăvară.

Păsărele apar pe ramuri,
Cântând cu armonie,
Bucurându-se laolaltă
De o nouă zi cu veselie.

Mă uit pe geam și-mi pare bine
Că iarna-i dusă acum din glie.
Copii pe străzi voioși se joacă,
În timp ce se întorc acasă.

Mămicile cu bucurie
În pragul ușii îi așteaptă,
Iar ei intră strigând în casă:
„Mamă, iar e primăvară!”