Iubeşte-mă sau urăşte-mă

Iubeşte-mă sau urăşte-mă,
Ambele variante sunt în favoarea mea.
Dacă mă iubeşti, voi fi mereu în inima ta,
Dacă mă urăşti, voi fi mereu în mintea ta.
Voi face oricum parte din tine,
Chiar dacă tu nu vrei să auzi de mine.

Vreau să mă iubeşti ca şi cum aş fi ultima iubire,
Să gustăm din supa dragostei, să te sorb fără oprire,
Să trăim prezentul, căci în viitor ştiu că vom fi tot împreună,
Să ne ţinem de mână şi să ne uităm la lună.

Vreau să mă urăşti ca şi cum ţi-aş fi cel mai mare duşman,
Să simţi dispreţul faţă de mine în orice organ,
Să te gândeşti la mine la nesfârşit,
Măcar mintea să ţi-o stăpânesc, dacă inima nu ţi-am cucerit.

Iubeşte-mă ca şi cum ne-am şti de o viaţă,
Să ne trezim unul lângă celălalt în fiecare dimineaţă,
Să-mi fii cea mai mare inspiraţie,
Să-mi fii cea mai importantă semnificaţie.

Urăşte-mă, căci şi eu te urăsc că nu mă iubeşti,
Dar te iubesc că mă urăşti, chiar de vrei să mă pedepseşti.
Mă mulţumesc cu gândul că îţi sunt în gând
Şi asta o să-mi fie de ajuns până în mormânt.

Iubeşte-mă de parcă mâine ar fi ultima zi
În care mă mai auzi, mă mai vezi,
Mă mai simţi, mă mai săruţi.
Nu o să mă găseşti, aşa că nu mai are rost să mă cauţi.

Urăşte-mă cum urăsc eu iubirea,
Când săgeata loveşte doar pe unul, nu pe amândoi.
Urăşte-mă că nu îţi doresc fericirea,
Decât dacă e doar cu mine, cu noi...

Iubeşte-mă ca să bem din vinul pasiunii, nu ura,
Să ne sorbim unul pe altul până la ultima picătură,
Să mă scufund în ochii tăi şi să nu mai caut malul niciodată.
Iubirea mea, fără dubii, ţi-e destinată.