Pe-un drum zis al mătăsii de câțiva străbătut,
Idei și vise-n aer cu timpul s-au născut.
Spre țări bogate, vechi, spre lumi necunoscute,
Cei însetați de aur pornesc cu gânduri brute.

Pe-atunci, mașini cu aburi din trenuri și vapoare,
Având fragile tehnici, erau începătoare,
Dar mai târziu, deodată, descoperiri istețe
I-au obligat să facă modernizări mărețe.

Pământul s-a-ndoit sub pasul greu al pieții,
Când marfa-n creșteri zboară peste-orizontul vieții.
Tehnologii aprinse sparg orice cale rară,
Legând limbă de limbă și țară după țară.

Progresele-s dublate și de tristeți amare,
Când crize și inflații apar din zare-n zare,
Când mari tradiții pier sub forțe violente,
Când sărăcia urcă pe multe continente...

Mari corporații intră cu-o forță abisală,
Fac presiuni și jocuri în cursa mondială.
Cine câștigă jocul? Și cine pierde-n rol?
Noi, victime-amuțite, răbdăm privind în gol...

Pe muntele de aur domnește-al lor progres,
Dar jos, prin triste văi, se zbat popoare-n stres.
Mari fericiri nedrepte i-mbuibă pe nemernici,
Care ni-i decimează pe cei mulți neputernici...

Dar ca să tacă-i mint cu amăgiri rotunde,
Și-i amețesc cu droguri și vaccinări profunde
Sau pregătesc războaie, ca vieți de miliarde
Să piară, fiindcă restul pot fi ținuți în zgarde!

Pentru moment, e-o pauză cu-o mare întrebare:
Ce oare va urma: extinderi sau frânare?
Și cum poți pe cei mulți să-i faci să se-integreze
Într-un complex de factori care să-i pasioneze?

Din amalgamul „bine” cu „rău” sau „adaptare”,
Ei au găsit răspunsul și-i zic GLOBALIZARE.
Pentru moment e-un cântec fără final anume,
Cu umbre și lumină pentru întreaga lume.

Nimic nu pare sfânt, căci sunt doar interese
Ale elitei care de rest nici n-o să-i pese.
E-o lume-n dans macabru sub un strategic vis,
Un neplăcut mister și-un straniu compromis.

Glen Ellyn, USA -16 martie 2025