poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Cutia muzicală ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-02-05 | |
O, maestre Coșbuc, suflet bogat și pur,
Poet al unui neam cu chipuri sclipitoare, Pe urme de luceferi ai răsărit matur Ca bard al țărănimii-n lăcrimare. Ești dăruit c-un har spontan, divin, S-aprinzi în noi trezire, bucurie, Prin scrieri ne-ai spălat de mult venin Și-ai pus pe tron întreaga Românie ! În vers pe-ai tăi pictezi prin scene vii, de vis. Din Năsăud, din tot Ardealul falnic, Detaliat și sincer tu viața le-ai descris La ardelenii-ți dragi trudind năvalnic... Cu bucurie-n suflet sau cu tristeți, cu dor, Le-ai prins cântecul lor amplificându-l, Muncind cu ei alături erai altoiul lor, Căci tuturor tu le aflaseși gândul... Revolta lor aprinsă, tu le-ai fost scut și far, Cu versuri hotărâte, spre libertatea strigi... „NOI VREM PĂMÂNT !” răsună peste orice hotar - Și strigi cu ei la luptă să-i instigi ! În patriotici imnuri de vitejii, de slavă, Diversități de titluri, de teme, de creații Ne-ai dăruit comori scriind fără zăbavă Filozofie, artă, traduceri cu mari grații Lăsând în mii de pagini bijuterii distinse: Religie, pasteluri, tradiții seculare Precum „NUNTA ZAMFIREI” cu hore largi întinse Sub clarul lunii satul fiind în sărbătoare... Când timpul rece ninge, cei mari stau ca-n chilie Strânși toți pe lângă sobe povești lungi înșirând, Dar „IARNA PE ULIȚĂ” e-n mare veselie, Căci copilașii zburdă cu bulgări aruncând... Scriind „MOARTEA LUI FULGER”, eroul din baladă, Fiul de crai răpus, ni-l pune pe Coșbuc Să cugete la viață făcând pe toți să vadă Cum văd românii viața - un dar sau un bucluc. În „EL ZORAB” arabul, spre-a supraviețui, A vrut să-și vândă calul ca un copil iubit... Cu punga plină-n mână, pe loc se răzgândi, Și 'napoiază banii cu-o scenă de sfârșit. La fel păți poetul pierzând pe-al său băiat, Feciorul mult iubit - în tragică-ntâmplare... De-atunci niciun cuvânt deloc n-a mai lăsat, Dar opera-i rămâne în veci nepieritoare! Glen Ellyn, USA - 5 febr. 2025
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate