Tăcerea ta îmi umple-n vis urciorul,
Te beau din el așa cum ești, făr viață...
Să frâng distanțe tălpile mă-nvață,
Te-apropii simplu unduindu-ți zborul.

Ca roza-n geam frumoasă-n pliu de gheață
Alături mi-ești, dar tot nuntindu-mi dorul
ÃŽn labirint de taine-i coridorul
Din noapte care smulge dimineață.

De te respir de pasăre mi-e pieptul
În stirpea nemiloasă de năluci
În care umblă-n miezuri înțeleptul.

La gura sobei basm în șoapte-aduci
Și-mi dai de foc trosnind acolo-acceptul
Dar să te-ating mi-e laptele de cuci.