poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Life is life
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-01-13 | |
mă răsfeți cu o cină?
mă bronzez în durere și mă descompun în părțile mele componente pînă rămîne doar dumnezeu, sufletul, partea care nu mai poate fi descompusă, sunt ca ceasul și timpul, ceasul are rotițe, timpul n-are te omoară mai repede nervii decît vîrsta, degenerezi de la vorbe mai mult decît de la un pahar cu cineva drag, apoi vine damblaua dacă bei, de ce bei, dacă mănînci, ce mănînci, nimic nu e bine mereu ești prins cu ocaua mică, tu ridici paharul cu băieții, ea te coboară apoi ca o moară pe vînt puternic, te macină, te doboară stai calm, stai calm, scoate din congelator o găină o întrebi cu dragoste, cu sclipiri în ochi, dragoste, mă răsfeți cu o cină? mă coc în durere, mă duc de nebun pe străzi, văd luna plină cineva, cineva, cineva să vină sa-mi facă o clismă, poate mă-ta mă răsfeți cu o cină, mă răsfeți cu cracii, cu dracii, mă răsfeți cu o crimă vreau sî mor, mă întind să mor și să mor, să mă dor, fața ta mă alină sunt prima teoremă în care spune că doare, nu e uitare, nu e poate mă-ta te ia într-o poză, eu mă duc pe strada bucuriei 5, am livrare cam asta e fericirea noastră, s-a dus și ea undeva unde muzica nu are note ce faci iubire, am auzit că e lună plină cu chipul tău, numai al tău, îmi e rău mă piș pe un wartburg, uitat ca și mine, e cum m-aș pișa pe mine mă piș pe un wartburg și lumea nu e bună cu mine, sunt ca o bombă zăpăcită de ceas și de apeluri, îmi curge sînge pe nas, explodez în trei feluri nu am spus că nu te iubesc, dar te doresc, te doresc, te doresc inima îmi bate cum explodează grenade, te ating ca ca un sculptor care poate da formă în lacrimi, te sărut, am văzut, lumina și întuinericul se futeau nu mă simt vinovat, mai beau, mai beau, mai beau, nu e doar o vorbă jeana nu e moartă, dar nici nu se mai transformă, nu e nici de formă jeana e filosofia că bei și mori sau mori și bei pe pămînt sunt atîtea femei, pe pămînt e atîta nevroză, nu mă simt vinovat mai beau și mai beau și mai beau și mai beau și mai beau și mai beau și mai beeeeeaaaaau mai beeeeeeaaaaau mă răsfeți cu o cină: arată că ești, arată că ești divină dar mai beeeeeeaaaaaaaaaaaaaaaaaauuuuuuuuuuuuu beeeeeeeeeeeeeeeeeeehhhhhheeeeeeee beau
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate