e iarnă
un ger cumplit se
împinge în inima mea
îmi îngheață
cuvintele căzute de
pe buze
totul e alb
frigul alb își freacă
mâinile înghețate
încerc să-mi dezgheț
gândul ca un
țurțure din care
picură ideile
ca niște sănii pe
care alunecă viața
Moș Crăciun are pensie
mică și m-a ocolit
așa că deschid fereastra
și trag în piept
întunericul
respir stelele
care-mi cad în suflet
înghețate ca niște
fructe uitate pe cer.