poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-09-07 | |
Balaur îmbrăcat în solzi de oțel port în carne.
Crește în mine precum o flacără care mă arde. Un șarpe ce urcă pe trupul meu spre lumină Târând prin întuneric stelele de pe retină. Coama lui, ca înaltul cerului, mi-a fost cale Spre inima fulgerului ce-mi zvâcnea din uitare. Când am urcat pe fruntea lui din bobi de lumină De-a lungul brațelor mi-au înflorit aripi din tină. Între dolii, dincolo de adâncituri împodobite, Unde copitele norilor loveau năvălind înainte, Îi transpira pielea ca după dușul fierbinte. Când nu ploua, pe acolo vedeam curgând fluvii Și pășeam peste solzi agățat ca de pinteni. Pe margini i se tiviseră jgheaburi în care, Mai târziu am aflat, când l-am călărit iară, Își strângea frunze uscate pentru adăpat Cataracte ce opreau deveniri ulterioare. Atunci am urcat iar pe coama-i de argint Și m-am legat de marginea ei ca de seară Pentru a-i dezlega prea-plinului funda Coborârii lui prin sângele meu Din înălțarea inferioară.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate