poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ fii blând cu tine însuți
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-08-25 | |
Cuvintele-mi par
ace de foc străpunse-n picioare și-n mâini ca un Crist țintuit pe o cruce. Îmi vorbești ne-ncetat fără să înțeleg, chiar fără să știu dacă duce, conversația ta undeva lângă mine, să pot încropi piatră cu piatră, altar. Cuvintele-mi par așchii de gheață înfipte în streșini ce curg, se preling ne-ncetat. O-ntâmplare ce crește, ce naște și moare, ce scrie, ce spune cumva, orizont în neant, acel monument de gheață și apă ca primăvara, cu soarele ei, să-l topească: nimic n-a rămas, nu-i așa? Cuvintele-mi par azi, o zdreanță lăsată în drum de acel trecător care-și târâie, poate, c-o ultimă zi, în ultimă noapte, chiar ultima stea, ca un joc de cuvinte-n oglindă ce curg când oglinda s-a spart; nu te aud, nu te văd, nu te simt, nu te-ating, și-n același ocean din neant mă închid și mă-nchin turmentat, și-am uitat CINE spune.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate