zadarnic ţipă rana, n-o pot scrie
şi chinu-n foaie bea neglăsuire
corolele tăcerii să se-nşire
pe vise port pecete de sicrie.

şi nu mi-a mai rămas nici stea-n iubire
aud mormântul, creşte-n taina vie
un rămăşag cu umbra-n ce-o să fie,
de-un Mâine Azi născut e să se mire.

că Domnul îmi tot vinde plumb de Coasă
topindu-l aur de vecie-a-mi da
când liniştea pe trupul meu se lasă.

să spun la nunta-n drumul ultim Da!
să intru în oprita vremii casă
doar clipa de statuie a reda.