poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2024-06-03 | |
se făcea că era o vreme cînd tot ce durea nu durea
cînd plînsul era abilitatea noastră incipientă de a comunica de a transmite emoțiile cînd plînsul substituia vorbirea, cînd plînsul era altceva din ceea ce mai tîrziu a devenit urletul aruncați în lume am descoperit mai întîi de-a bușilea apoi în două picioare angoasa de a fi în lume și plînsul a devenit limba care spune ce nu pot spune cuvintele plînsul e felul în care subconștientul își cîntă durerea sunt un prăbușit modern și mundan a cărui transcendență invizibilă de la nimic la nimicul al doilea al angoasei se face în momentele de frustrare cînd traumele copilăriei ies transformate la suprafață cînd pierderea jucăriei a devenit acum pierderea copilăriei cînd coitus interruptus se manifestă nu doar în plan sexual ci plenar, în toată ființa mea absorbantă de lume sublimez de la naștere la moarte renunțînd la felul meu de a fi în prezent aici la limita iubirii întocmai ca la limita nimicului acum cînd plîng pe note serenadele însingurării și las plictisul să îmi definească existența oare ce mai faci, draga mea, ai lăsat și tu greața să te cuprindă lîngă un bărbat care nu visează sau îl îmbrățișezi din nevoia de a nu mai fi singură cum stai cu înțelegerea afectivă, ai tăiat nodul gordian al renunțării sau simți că te sufoci în strînsoarea fricilor de tot felul și te trezești dimineața respirînd în sughițuri de plîns pe vremuri poveștile începeau cu a fost odată doar că azi ne spunem că va fi cîndva cînd inimile se vor izbi una de alta ca amnarul și cremenea și vor aprinde focul din peșteră la căldura căruia vom face dragoste ca în ultima noapte pe pămînt vom face dragoste fără instincte sexuale, fără libido fără coitus interruptus, vom face dragoste ca o continuitate a atingerilor fără limite, pînă la omogenizare vom face dragoste pînă nici măcar plînsul nu va mai ieși la suprafață, pînă cînd în nuditatea existenței noastre nu va mai fi nevoie de nimic.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate