Am văzut pictura așezată pe chipul tău,

era una din aia-ntinsă pe ulei din amintiri...

Frumoasă ești și acum prin penelul de azi

când îți verși nervii în răbdarea culorilor.

Dorul îl rescrii în tablouri în care nu mă pictezi

dar speri să mă revezi prin ceața nordului...

Lipești câte o poezie frumoasă pentru

destinatar

dar expeditorul pare necunoscut.

Timbrul este de marcă și mă bucur că ai rămas:

Femeia misterioasă așternută pe mătăsurile

cărora le spui pânze înstelate de vară...

Orașul cu păcate a zburat pe covorul fermecat

o dată cu primăvara cernelii vărsate...

Emilian Oniciuc-09.03.2024