În ciuda timpului a lui nestemată tu vei trece
Înstrăinată ca și un gând privindu-mă stingher
Când dragostea cea dulce va fi ca o rază rece
Daoar inima o prinzi cu greu și la rând uitată-n ger

În ciuda acelui timp închis, ferecat în mine
Sub umbra de totdeauna proprie nimicnicie
Și singur mă potrivesc în timp lin fără rușine
Logica ta doar netulburată să o pot păzi