Atenție! Începe să plouă.
Cu sânge, din pielea ruptă în două,
Din ochi, șiroaie, dar nu țip.
Hotărât, cioplesc un chip.

Pentru mine, judecătorul bine premiat,
Mai puțin cioplit, dar mai degrabă cizelat.
Aceste bucăți pe care le-am îndepărtat deschid o ușă,
Să devin un ventriloc, iar viața o păpușă.

Așa ajung personajul principal în orice poveste
Sunt distructiv, toată lumea să dea de veste.
Chiar așa ușor v-am captat atenția,
Acum atenție! S-a încheiat ploaia.