cu capul plecat
întocmai Gânditorului
iertat de toate păcatele
șezut pe pragul casei
cu tălpile pe-o treaptă superioară
mâinile-amândouă sprijinite pe genunchi
palmele oprind din tremur o cană cu ceai
la ora pe care v-o închipuiți

săptămâna în care bobițele de struguri
adună culoare și dulceață-n grabă
bolesc cu gâtul, urechile și nasul
deranjamente cu orele
al ORL-ului personal

fac apel doar la imunitate
cu speranța mare cât o rugăciune lungă
pentru vindecare totală și grabnică

mă las pe mâinile consoartei
mai mult pentru frecții

infuzii după plac
gargare sumare
spălături superficiale

orele trec neobservate
până o să fiu
plecat cu capul