ei se holbau

la creatura ciudată întinsă pe nisip

nu mai văzuseră niciodată aşa ceva

- mai trăieşte? se întrebau unii.

- are ochii închişi, cu siguranţă e moartă! răspundeau alţii.

- e dizgraţioasă! spuneau nişte mame,

care voiau să-şi ţină odraselele la distanţă.

- haide să ne facem un selfie! răcneau nişte internauţi.

- haide să-i legăm limba cu o sfoară

şi să-i găurim capul cu un cârlig! se încurajau

nişte copii mai obraznici.

- haide s-o tăiem şi s-o vindem! se îndemnau nişte pescari

care scoteau mai mereu plasele goale.

în zadar încercau valurile să le spună tuturor

că marea tocmai ce le dăruise un poem

unul scos din capitolul 41 al adâncurilor

acolo unde se nasc cele mai frumoase legende

unul a cărui inimă era încă vie,

chiar dacă nimeni nu-i auzea bătăile rare

unul care încă mai respira,

chiar dacă nimeni nu-i simţea respiraţiile

unul care încă mai visa, fără ca nimeni

să-i împlinească visele

unul care nu avea pereche pe pământ

unul care nu ştia ce e frica

dar care urma să afle ce înseamnă

superficialitatea

dezgustul

şi bârfa