și mă gîndesc la grația unei lebede în timp ce prin buzunar
mă scarpin dezinvolt la contopirea dintre filosofie și îmbecilitate
și aproape sigur iubire, fără rușine, dar iubirea trece și prin coaie
nu doar prin stomac, și la mine trece
de parcă ar veni furtuna aia care ne spală mașinile, mințile și durerile

și în mine se leagănă o amintire cu alta, ca un cor într-o biserică a reînvierii
unde tot ce-a murit în mine se întoarce la viață prin tine
ca atunci cînd iei norii de pe cer și muști din ei ca din vată pe băț
și noroiul din mine, mlaștina, se face limpede ca o piscină
unde dragostea e salvamar

dar nu dragostea ne scoate la mal, încrederea e mult mai puternică
ca în povestea cu trakl, aia în care el și iubita lui s-au împușcat reciproc
da, dragostea e sinucidere curată, eu vreau să te țin în brate și inima ta
să-mi înnegrească ochii, un glasgow magic care iese doar la sărut
și dacă am o dorință, vreau ca berea să aibă gustul meu
și mai vreau să existe un dop care iese din sticlă cu gustul nostru

goangă mică, gîgă, așa cum partea mea stîngă se iubește cu cea dreaptă
tu ești ce ne ține împreună, sunt dublul tău cheese
eu nu pun bani în pușculiță, nu de alta, că n-am, în cutia milei pun viață, plm
o oră, o zi, tot plînsul momentelor fără tine, macaraua de care s-ar spînzura lumea
șireturile tenișilor care te fac la fiecare pas să te simți cum ai pleca în două direcții
diferite pînă te rupi, obrazul de care te lipești să visezi celălat obraz
cealaltă jumătate

în lucru mai am de spus, treci prin fața ochilor mei ca dintr-o viață în alta
ca dintr-o cameră în alta, treci prin pielea mea ca printr-o sită care îți reține durerea
tăiem din soare bucățele cum pui momeală în cursele de șoareci și dragostea mușcă
gătim luna pe ambele fețe, ce nu se vede e micul nostru secret
în care și pereții se îndoaie, dansează, micul nostru secret în care stelele sunt găuri de sită
ceapa nu te face să plîngi dacă n-ai iubit

și dumnezeu a desenat lumea cu o singură linie care ne unește pe toți