Într-o țară oceanică,
imperiul soarelui muritor,
pe-orice pat exotic din lume
purpuriu, galben, lila și oranj
avea margini cândva, le-a pierdut,
regatul însângerat al reginei Elisabeth I
și-al curtenilor John Dee, sublimul Will,
dădea cu aburii Tamisei
și cu sângele-n picuri al execuțiilor
rotocol pe terase nobiliare
și-n ceștile de ceai mult după cinci

Din zgomotele junglei din Londra
se activau până în Indiile de Vest
vechile dușmănii, vendete, urmăriri
față de membrii clanurilor scoțiene,
ori față de irlandezii recalcitranți

Te-am înțeles, Grig Sabotor, camarade,
te-ai refugiat
într-un oraș port pe-o insulă,
stăteai într-un han, în salon, la colț,
umbrit de-o pălărie cu pene de struț,
la nevoie, înșfăcai de la brâu stiletul,
puneai arma albă-ntre dinți,
gata s-ataci zglobiu, ori să te aperi
de vreo cârtiță in haine de pescar prost,
trimisă de inamici

În prezent însă, Grig Sabotor,
îmi dau palme, pumni, până mă sparg,
ca o putină cu acritură, brânză, carne
de iepure pusă la baiț, lovită din plin,
te-ai cumințit prea tare, nu-l mai ai
stăpân pe zeul sclavilor din Africa, Anansi,
ți s-a dus forța, teroarea din glas,
nu mai ești nici piratul anticolonialist,
dușmanul cel mai temut
al corsarilor și ofițerilor briți
de pe corăbiile ușoare ale Majestății Sale

Nu-ți mai știu nonculoarea pânzei velelor
cu care tu mă înveleai plângând
sub cerul cernit de-o altă furtună
în asfințit, m-ai cusut în ea
ca-ntr-un sălaș îngust, nerupt în veac,
m-ai aruncat camarad drag
către adâncurile Atlanticului

Grig Sabotor, căpitane-al revoltei,
trezește-te, nu dormi
cu romul la căpătâi, n-ai pierit și tu,
marea teroare a Londrei, ești mânia
celor simpli din arhipelagul britanic,
ești tatăl răniților recrutați,
n-ai voie să îmbătrânești, să te ramolești,
treci în cabina ta, ia-mă la cârmă,
alege-ți dintre cei furioși
iarăși matrozii destoinici
să lupte pentru răsturnarea
bestialității londoneze
și a unui imperiu deja vast
pe mări, oceane, pe orice uscat
năpădit de micțiunea veșnic iute,
cu sânge chinuit stors,
ieșind din cracii amiralului Nelson,
hai, Grig Sabotor, sus, ia-ți cămașa
împunsă frecvent, tot din părți,
nu pe mijloc, spre piept, de rebel căpitan