Pe-al insomniei teatru-s draci actorii
Nu-mi ştiu străbate paşii calea sfântă
Stilet de frică-n mine se împlântă
La loc aşază inima doar zorii.
Cu bezne stelele se iau la trântă
Nasc umbre ca ÅŸi ele, iluzorii
La mijloc vin în şa de ploaie norii
Ori de zăpezi ce sur asupra cântă.

Femeie,-n dimineaţi îţi caut brâul
Că-n noapte ai dormit, treaz c-am visat
Coşmarul. Să ne dezlegăm desfrâul
Pe o baladă simplă de la sat
Şi pentru pâine să prefacem grâul...

Pe uliţă nu-i vinul alb vărsat...