Am visat că stăteam lângă ea și citeam.
Pe brațul meu albastru luneca părul ei blond
odată cu Luna care se făcea tot mai mică și i se lipea de ureche,
unde o sărutam foarte încet și foarte cuminte.
Apoi dădeam pagina ușor de tot, să nu cumva să trezesc orhideea de aur
din pieptul ei de mătase.

Am visat apoi cum mâna îi atinge fruntea, ca un inel al eclipsei
și tot atunci fruntea i se răcise; ceaiul, și el.
Pastilele toate, flori ale dragostei, se bucurau pentru mine pe noptieră.
Ea s-a întors și s-a lipit toată de brațul meu liber.

Când încă nu ieșise Soarele, mi-a spus ceva la ureche și eu am spus da.