poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ am o emisiune înregistrată în cap în 1985 ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-12-13 | |
Deschid rănile trecutului
Și mă las pradă sărutului. Sângerez? Inima mă înspăimântă Când privirea ți se-avântă, Tu ai ochi sublimi și verzi. Pe unde ai pătruns? Și cine te-a adus? Poate briza primăverii Păcălind templul durerii A-nghețat orice apus. Să simți că ești întâia oară, Să simți că lumea-ți aparține- Ceva nou tresaltă-n tine. Ard fantomele iubirii Ia-mi, te rog, frigul simțirii Și să fim noi doi pe veci. Stăteam în liniștea serii Și priveam îngândurat- Veșnic eu, înfrigurat. Dar ce văd? Eu văd doi ochi Înfrățiți cu soarele, cu luna Verzi îi văd, dar simt întruna Că trecutul l-au furat. Ochii tăi renasc lumină, Ochii tăi renasc pustiu, Dar pustiul este verde, Și în verde mă simt viu. Un astfel de vis minunat Ne-a fost clar... predestinat.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate