Poezia nu e o formă de exorcism.
Deși este o cale de eliberare. Nu este
Nici mesaj! Deși, fără mesaj nu poate fi poezie.

Poezia este lavă! Materia în care ard tensiuni
Și presiuni prin care Cosmosul își dă strălucire.

Este înafara de raza luminii. Starea interioarelor
Ce devin orizonturi din captivități respirând.

E vântul ce joacă în perdeaua ferestrei deschise.
Drumul ce se întinde invitând pașii să îl urmeze.
Adâncul unduind în privire din stelele nopții.
Stropul de ploaie visând că urcă în nori.
Setea nimicului ce așteaptă la poartă.

O invitație la teatru. Un regret care, indiferent
De câte ori îl vei rosti, în șoaptă ori țipat,
Nu te va elibera nicicum, niciodată.