poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-09-21 | |
au ajuns la mine,
fața de masă întinsă, vaza îndrăgostiților neschimbată, mai la dreapta un înger protector a jupuit pereții cu fruntea; strat după strat, an după an, paște după paște, crăciun după crăciun, jupuit pănâ la c(ș)eamurul (mă-sii) clădit di Tata (di-un metru grosime) Tata a fost Bărbatul lui Mama, a fost pi cinste Bărbatul lui Mama știu sigur, pentru că nu-și spuneau iubitul meu, iubita mea, dar se uitau, se uitau, se uitau nu știu cum altfel, se uitau pi sub sub sub Tata, pi sub sub sub Mama, di Tata zâmbea-n colțul gurii, di Mama își ferea privirea lunecoasă, chitea baticul, se făcea grăbită cu lucru, să-i văd (spionam) dacă s-ating când somnul îi dărâmă, și dorm când dorm, unde se țin de mână când se țin de mână, și dacă s-ating, s-ating cu ochii închiși sau cu ochii deschiși, *** ascult enigma, cântă: dites-moi, dites-moi, ești politicos di câte ori te ... te ... și te ating, învăț din nou scrisul, merg la bibliotecă, citesc zece cărți dintr-o dată, învățătoarea din nou mă bate cu rigla peste mâini, acasă, nu mă dau țip în somn, lovesc alți copii, într-o noapte copilul meu s-a pișat în pat, Mama m-a dus în brațe la man”katinka (verișoara Mamei), man”katinka m-a descântat de speriat, a copt turte cu brânză, a fiert compot di vișine, mi-a spus că sunt frumoasă și un pișat noaptea nu face decât fata să crească și mai frumoasă, și mai norocoasă, iar eu am râs cu gura plină de cireșe, am sărit într-un picior, am mâncat cireșe mai departe ca să-mi crească părul frumos am făcut și treabă multă, așa zicea mama, di treabă multă îți crește părul ca aurul, nimeni nu știa nimic atuncea, iar pentru că nimeni nu vroia să zică ceva credeam că n-am s-ajung în vârful nucului, dar am ajuns, cu sora vera toamna strângeam frunzele uscate, ca șoferii fumam țigări din frunze di nuc, iar nucul începea să crească prin noi, avea tulpina albă ca un mesteacăn, dar nu era, nu era mesteacăn, nu era și am tușit (di la fumul scos pi nas) iar tu ești stejar și nu te dai pi mobilă, iar eu nu sunt altceva decât pozele cu mâini de tată când numai mama cumpăra sandale (de la leova) să nu-mi rup degetele di chetri când plecam în vale la mămuța, numai mămuța avea cireșe albe, și numai tu mă țineai de mână ca un om mare, și totuși nu vii, și nu vii dar nici nu pleci și nimeni nu știe nimic nici acuma iar eu încă mai plâng cum plângeam după Mama, iar Mama a plecat împăcată, deși Tata Tata Tata a fost primul, zicea că merge la arat, dar cine știe, numai el știe, (Mama pomenea uneori: mămuța o plăcea pe-o fată din vecini, trăgea nădejde la ea, avea casă) oricum nimeni nu-și imagina atuncea ca acuma, numai un înger binevoitor a jupuit pereții văruiți di Mama; strat după strat, an după an, paște după paște, crăciun după crăciun, atâta var a putut vărui și Mama asta a noastră, Mama noastră pe pereții amestecați cu paie și pământ clădiți di Tata nostrul, (de un metru grosime) Tata nostrul a fost Bărbatul Mamei noastre, a fost pi cinste Bărbatul Mamei, știu sigur nu scoteau o vorbă, se uitau se uitau nu știu cum altfel unul la altul se uitau și nu scoteau o vorbă ca și acuma
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate