Acolo sub pământ, dar şi-n gând,
Mâinile lui Dumnezeu
Împletesc firele de iarbă
Să ne facă pat.
N-avem mult de aşteptat.
Mai ţese, El, din rădăcini,
O plasă cu care să ne prindă
Ín cazul în care, de-atâta răsucire,
Vom aluneca din patul de iarbă.
Nu ştiu de ce, dar nu vrea să ne piardă.
Mai pregăteşte, apoi, o mireasmă de reavăn
Ca să trezească conştiinţa de noi.
Din ploi şi din seminţe
Mai face, sub picioarele noastre,
Încă o lume ce tace strigând
Într-un cântec de leagăn.
Acolo sub pământ, dar şi-n gând...